Business-uri de succes, antreprenori români și sfaturile lor

Deși este inclusă în curricula școlară, educația antreprenorială reprezintă, încă, un capitol deficitar al sistemului educațional autohton. Din acest motiv, dar și pentru că „modelele de-afară” păcătuiesc printr-o inadaptare cronică la specificul local, „poveștile românești“ au o mult mai mare priză la public. De aceea, vă oferim și noi în această ediție câteva „învățături“ extrase din experiențele a trei tineri antreprenori români ale căror succese sunt recunoscute la nivel local, dar nu numai.

Conform celei de a doua ediții a „Barometrului startup-urilor din România“, realizat de EY România, 44% dintre antreprenori români consideră mentoratul o principală sursă de învățare.

Mentorii sunt însă greu de găsit, iar o dovadă clară în acest sens, fiind inițiativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care a declarat că va înființa un Registru Național al Mentorilor Antreprenori. Un astfel de registru ar presupune o bază de date publică online, alcătuită din antreprenori de succes, care vor să împărtășească din experiența acumulată, celor aflați la început de drum.

„Forumul Antreprenorilor” a adus în prim-plan trei tineri antreprenori, Cristian Logofătu (Bittnet), Marius Ștefan (Autonom) și Radu Constantinescu (Qualitance), care și-au „deconspirat“ în public secretele reușitei lor. Au fost selectate câteva idei din poveștile succeselor lor, care pot servi ca repere tinerilor antreprenori aflați în căutare de modele, acestea fiind informații utile și valoroase provenind din experiențe 100% românești.

Ce presupune o afacere „Made in Romania“?

Marius Ștefan a declarat următoarele Atunci când în discuțiile cu partenerii de business aplic ștampila „Made în România” le trezesc o relație de simpatie, de genul: „Vai, săracul!“. Glumesc, desigur, mai ales că, din punctul meu de vedere, România este un teren extrem de propice pentru business.

Singurul lucru pe care vi l-aș recomanda vouă, ca tineri antreprenori, e să faceți o mică schimbare de optică, de mentalitate mai precis: de fiecare dată când vă confruntați cu o problemă, înlocuiți cuvântul acesta cu „provocare pentru”. Este o schimbare mică, dar cu un impact masiv în modul de a gândi mai ales dacă, atunci când analizați provocarea, luați în calcul și faptul că ar putea reprezenta, de fapt, o oportunitate. Pe mine această schimbare m-a ajutat foarte mult să fac antreprenoriat în România, pentru că aici nu ducem lipsă de provocări…”

Identificarea direcțiilor de business

Radu Constantinescu a declarat: „La momentul zero, când am început, nici eu și nici partenerul meu nu aveam o idee foarte clară despre ce voiam să facem. În primul an, mi-aduc aminte că stăteam într-un laborator de cibernetică și ne gândeam că o să schimbăm lumea. Anul 2007, când am înființat firma, a fost și anul lansării primului iPhone. Se deschideau noi orizonturi, eram entuziaști și ne-am zis că vrem să fim și noi parte din chestia asta. Și primul lucru pe care l-am făcut atunci a fost să realizăm un site și am așteptat să se întâmple… lucruri. Evident, nu a funcționat. Entuziasmul și faptul că nu ști totul de la început poate fi un avantaj pentru cei care încep o afacere.

La început ați fost precauți?

Am pornit business-ul ca o firmă de consultanță de doi oameni și de-a lungul timpului ne-am transformat de patru ori. Am avut creșteri ale cifrei de afaceri de 50% șapte ani la rând, dar nu pe această direcție ne-am concetnrat, ci pe ideea să creștem permanent valoarea adăugată a produselor și serviciilor pe care le dezvoltăm. Așa se explică și transformările continue pe care le tot avem cam la doi ani odată: căutăm permanent să aducem ceva nou, să îmbunătățim ceea ce facem și să nu ne mulțumim doar să adunăm fructele recoltei anterioare. Acesta este unul dintre elementele care ne-au ajutat să rămânem competitivi pe o piață extrem de dinamică și concurențială cum este piața IT”.

Cristian Logofătu a menționat: „Eu și partenerul meu am făcut pasul în business în 2007 și ne-am chinuit ca încă de la început să menținem afacerea pe plus. Adică în primul și în al doilea an am acceptat orice scădere a profitabilității, astfel încât să nu avem ceva de plată înainte de a încasa de la clienți. În 2009, toată lumea a pus piciorul pe frână și mă refer aici, în special, la furnizorii noștri, care ne-au cerut să plătim cu banii jos. Lucru care nu ar fi fost o problemă, dacă clienții ar fi fost obișnuiți cu termene de plată de 30, 60 sau 120 de zile. În momentul acela însă o asemenea condiție reprezenta o problemă în continuarea activității.

Cu siguranță că în zona de antreprenoriat trebuie să îți asumi riscuri, dar nu uitați că un șir infinit de rezultate pozitive înmulțit cu un singur zero îți dă rezultat zero”.

La început ați abordat o anumită strategie de business?

Marius Ștefan a menționat următoarele: „Când m-am întors în România am venit cu o misiune foarte clară: voiam să fiu antreprenor și să fac totul ca la carte. Și am încercat să aplic în practică ce am învățat la teorie, respectiv să calific cât mai multe proiecte-pilot și să eșuez cât mai repede. Așa că, dacă aveam o idee care mi se părea că poate genera ceva valoare, o lansăm cât mai rapid, cu scopul să o dau în bară cât mai repede. Așa am făcut și cu Autonom: nu credeam deloc în ideea respectivă și voiam să scap cât mai repede de povestea cu firma de închiriat mașini în Piatra Neamț. Mi-am dat seamă însă că nu pot scăpa ușor, pentru că era o cerere mult mai mare decât am estimat eu pe zona aceasta. Așa că am analizat încă o data toate datele, ca să fiu sigur că am validat corect proiectul-pilot, am văzut că funcționează, există cerere și potențial foarte mare și abia atunci am revizuit planul de afaceri, am atras finanțare, ne-am realocat resursele și am început să ne extindem. Și acum abordarea noastră e să încercam să dăm greș cât mai repede, ca după aceea să putem trece mai departe”.

Cristian Logofătu a menționat, totodată, următoarele: „Noi la Bittnet am avut o singură strategie pe care nu am schimbat-o și anume: „Fă-te cât mai mare, cât mai repede“, pentru că business-ul nostru merge foarte bine la scară și foarte prost dacă este mic. Că să ne atingem obiectivul acesta, am venit în fiecare an cu noi idei pe care le-am testat și îmbunătățit”.