Antreprenorii români au reușit cel mai mare progres din UE, cu toate că multe firme românești dispar

În ultimii 2 ani, România este pe locul al 6-lea, în privința activității antreprenoriale, la egalitate cu Lituania, dintre cele 28 de state membre UE. Primele locuri sunt ocupate de  Olanda, Estonia și Letonia, iar pe ultimele 3 locuri sunt Spania, Croația și Bulgaria.

Românii, nefiind dezvoltați în domeniul antreprenorial, reușesc să se remarce în UE prin interesul lor pentru a începe o afacere. Astfel, în perioada 2008-2018, România a înregistrat cel mai mare avans din UE în ceea ce privește indicatorii de înaltă performanță și progres în antreprenoriat, ținând seama de nivelul scăzut de la care am plecat. 

Poate părea surprinzător, dar sub noi sunt țări europene foarte puternice în antreprenoriat și startup-uri, cum ar fi Irlanda, Marea Britanie sau Polonia, unde își au sediile mari companii de tehnologie din lume. Nu ar trebui neapărat să surprindă, pentru că măsurătorile acestui studiu al UE se referă la progresul în timp, iar România a plecat de la un nivel scăzut în anul 2008, în timp ce alte state aveau și acum 10 ani un nivel ridicat, deci acestea nu au avut  un progres spectaculos raportat le  nivelul de referință.

În măsurarea progresului antreprenorial, raportul european ține seama de o serie de factori, printre care se numără: intenția populației de a-și deschide o afacere, rata de înființare a afacerilor la suta de locuitori, activitatea antreprenorilor debutanți, atenția pe care o acordă presa antreprenoriatului și micilor afaceri.

Meritul antreprenorilor români este mult mai mare dacă ținem seama că statul român, prin administrația sa, nu a favorizat micile afaceri prin sistemul de taxe mereu în schimbare. România a coborât în topul Doing Business 2019 pe poziția 52, din 190 de țări, clasându-se pe locul 45 în clasamentul întocmit de Banca Mondială în ediția din 2018. O cădere abruptă am suferit la paramaterii care măsoară ușurința cu care se poate începe o afacere ocupând locul 111 în anul 2018, față de locul 64, în anul 2017. „România a făcut începerea unei afaceri mai complicată prin introducerea criteriilor la analiza de risc pentru înregistrarea firmelor în scopuri de TVA, crescând timpul necesar înregistrării ca plătitor de TVA”, reține raportul Doing Busines 2019, emis recent de Banca Mondială.

Revenind la studiul european privind firmele mici și mijlocii, România se remarcă prin faptul că aici se înființează relativ multe firme, dar majoritatea acestora eșuează. Astfel, România este pe locul al șaselea în UE la rata anuală a natalității firmelor, cu 12,5% (12,5 firme înființate la suta de locuitori), în perioada de referință 2012-2015. Tot pe locul al șaselea în UE suntem și la rata mortalității firmelor, cu 11% pe an, în medie în aceeași perioadă de referință. Rata netă a natalității firmelor în România a fost de 1,4%, situându-se puțin sunt media UE.

Această tendință se reflectă și în ponderea firmelor care au o creștere accelerată. România are 3,9% din populația Uniunii Europene, însă numai 0,7% din firmele UE cu creștere accelerată se află în România, conform datelor de la nivelul anului 2015. Statistica oficială ia în considerare o populație a României de aproape 20 de milioane de locuitori, deși numărul românilor care trăiesc și muncesc efectiv în România poate fi considerabil mai mic, având în vedere că mulți dintre români, neoficial, pleacă din țară pentru a munci sezonier și revin de câteva ori pe an, pentru perioade scurte, rămânând însă în evidențele oficiale în plan local.

Prin comparație, Germania are 16% din populația Uniunii Europene și 23,9% din firmele cu creștere accelerată ale UE, Marea Britanie are 12,8% din populația UE și 14,4% din firme, Spania are 9,1% din populația UE și 9,6% din firme, iar Italia are 12% din populația UE și 7,6% din firmele cu creștere accelerată ale Uniunii.

De altfel, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința inovării și a nivelului de cunoștințe (skills and innovation). Pe primele 3 locuri se găsesc Irlanda, Belgia și Finlanda. Raportul Comisiei Europene leagă indicatorul inovării și al cunoștințelor de comerțul online.

Dacă în general firmele mici și mijlocii din Uniunea Europeană și găsesc finanțare prin credite bancare și economii ale patronilor, când vine vorba de sectorul IMM ocupat de startup-uri, sursele de finanțare sunt: economiile fondatorilor și ajutorul familiei, investitorii de tip business angels, fonduri de capital de risc, ajutoare de la stat, crowdfunding.

În privința finanțării startup-urilor de la fonduri de capital de risc, cele mai recente date ale statisticii europene sunt pentru perioada 2015-2017. În România au fost finanțări venture capital de 10 milioane de euro pentru startup-uri. Spre comparație, în Marea Britanie au fost finanțări agregate de 18,4 miliarde de euro, în Germania de 12,4 miliarde de euro, iar în Franța de 5,6 miliarde de euro. Vecinii unguri, cu o populație de 2 ori mai mică, stau mai bine ca noi, cu 40 de milioane de euro, investiții de capital de risc pentru startup-uri, iar bulgarii, cu o populație de 3 ori mai mică, sunt la nivelul nostru ca volum agregat.

1.https://www.startupcafe.ro/idei-si-antreprenori/romania-firme-uniunea-europeana.htm