Antreprenoriatul în România

Potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor și Comisia Europeană, prima țară din Uniunea Europeană din punct de vedere al intențiilor antreprenoriale este România, 27% dintre români declarând că vor să pornească o afacere pe cont propriu. Față de media înregistrată în Uniunea Europeană, procentajul este mai mult decât dublu.

Românii consideră antreprenoriatul ca o alternativă de cariera excelentă, 74% din populația României considerând că antreprenorii au un statut privilegiat în societate. Deci, atunci când vine vorba despre modul în care antreprenoriatul este privit în societate, ne numărăm printre primele țări europene.

Atunci când vine vorba despre oportunitățile existente, antreprenorii au așteptări favorabile legate de extinderea propriilor afaceri. Astfel, potrivit Global Entrepreneurship Monitor, gradul de internaționalizare și de inovație al produselor și serviciilor dezvoltate, înregistrează o creștere destul de mare în ultimii ani. 48% dintre start-up-uri declarau că inovează la nivel de produs, în timp ce 39% dintre acestea declarau că își adresează clienților din afara granițelor țării, cel puțin un sfert din activitatea desfașurată.

Caracteristicile antreprenorului

Un set comun de trăsături îi ajută pe antreprenori să își înceapă propria afacere și totodată le măresc șansele de reușită. Abilitățile excelente de leadership, gradul de independență dorit, gradul de responsabilitate pe care doresc să și-l asume, se numără printre aceste trasături.

 Finanțarea

O problemă majoră a antreprenoriatului românesc reprezintă lipsa unei finanțări. Deși numărul de români care își doresc să pornească o afacere pe cont propriu este mare, 48%, mai mult de jumătate dintre aceștia afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, această valoare este dublă față de Uniunea Europeană, unde doar 21% dintre respondenți acuză lipsa unei finanțări ca și motiv pentru care nu își pot extinde propriile afaceri. Însă, o dată cu creșterea în vârstă, aceste probleme se diminuează, atunci când antreprenorii conștientizează că pot exista numeroase opțiuni de finanțare accesibile în România și în afara granițelor.

Retele și conexiuni

Un factor cu impact asupra nivelului de activitate antreprenorială dintr-o anumită țară, îl reprezintă existența rețelelor și a conexiunilor. Rețeaua de contacte a unei persoane crește semnificativ o dată cu vârsta, ceea ce aduce cu sine și noi conexiuni de business, dar și asistența de care au nevoie din partea mentorilor.

Cultura si capitalul social

Un rol important pentru dezvoltarea activității antreprenoriale îl joacă cultura antreprenorială, iar din acest punct de vedere, România stă excelent, având un capital social destul de bine dezvoltat, precum și o atitudine pozitivă față de antreprenoriat. Opinia generală asupra antreprenoriatului este influențată de antreprenorii de succes, media, evenimentele, dar și prietenii cu un impact pozitiv ridicat. Pe de altă parte se află profesorii, consilierii de carieră, părinții și familia, care influențează negativ probabilitatea unui tânăr de a deveni antreprenor.

Educația antreprenorială

În ceea ce privește programele de educație antreprenorială, peste 23% dintre români afirmă că au participat la cel puțin un program de acest tip, procentajul fiind egal cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Totodată, tinerii sunt cei mai nemulțumiți de calitatea acestor programe considerând că acestea sunt susținute de oameni care nu au nici o legătură cu mediul antreprenorial. Principala problemă a educației antreprenoriale din România o reprezintă lipsa unei conexiuni dintre școală și mediul de afaceri, iar soluționarea acesteia stă la baza îmbunătățirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou înființate.

Ce ramane de facut?

Pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc masurile necesare pot fi intreprinse atat la nivel public, cat si la nivel privat. Totodată ar trebui sa existe o diviziune clara a responsabilitatilor. In acest sens, este important sa se mențină o legatura strânsă între scoala si mediul de afaceri, iar sistemul educational trebuie sa se concentreze pe crearea de lideri responsabili si independenti care valorifica antreprenoriatul si inteleg ce presupune acestea.

Mediul privat, pe de altă parte, poate ajuta semnificativ la extinderea antreprenoriatului prin intermediul unor sesiuni de training, competiții adresate antreprenorilor la început de drum, programe de mentorat și suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunitățile de finanțare existente.

Sectorul public și cel privat împreună, au puterea de a contribui semnificativ la extinderea antreprenoriatului în România. Ce rămâne de făcut este lucrurile să fie puse în practică treptat, iar fiecare dintre noi își poate aduce contribuția la schimbare, iar aceasta se va produce încet, persoană cu persoană.